Insolvența reprezintă incapacitatea de plată a datoriilor scadente. Adică debitorul nu deține suficiente fonduri bănești pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile (datorii necontestate, exprimate în bani și ajunse la scadență).

Insolvența nu trebuie confundată cu insolvabilitatea. Un debitor este insolvabil atunci când valoarea tuturor datoriilor/obligațiilor sale (scadente sau nu) depășește valoarea tuturor activelor/drepturilor sale (fonduri bănești, creanțe de încasat, stocuri, utilaje, imobile etc.)

Astfel, un debitor poate fi insolvent (în insolvență), dar solvabil, atunci când nu are momentan fonduri bănești pentru plata datoriilor scadente, dar are suficiente active pe care le poate valorifica și cu care ar putea acoperi toate datoriile sale. Invers, un debitor poate fi solvent, dar insolvabil, atunci când, deși are momentan suficiente fonduri bănești pentru plata datoriilor ajunse la scadență, valoarea tuturor activelor sale este mai mică decât valoarea tuturor datorilor sale, scadente sau nu.